-=Saracia, o problema dramatica cu care ne confruntam=-

Dramatic, de neconceput este ca in secolul nostru, secolul XX, sa avem pe Pamant vietuitoare care mor zilnic de foame. Si mai dramatic este ca acele vietuitoare sunt chiar oameni. Majoritatea oamenilor din elita modiala (ma refer la starea sociala, la venituri impunatoare, la puterea pe care o detin) nici nu cunosc aceasta problema grava sau mai bine zis nu doresc sa o cunoasca. Cel mai trist lucrul generat de saracie este infometarea, care duce prin prezenta ei nestingherita la epuizarea fizica a individului pana la apogeu, cand suferind in tacerea, se duc intr-o alta lume, speram mult mai buna pentru ei. Saracia genereaza o gramada de probleme de la inconfortul vizibil si pana la boli grave si foamete care duc impreuna la deces, un deces chinuit. Pentru a intelege aceasta stare deplina si tragica nu trebuie decat sa te pui in locul nefericitilor batuti de o soarta mai neagra decat sufletul celor care pot dar nu se sinchisesc sa ia masurile de baza. Ti-a fost vreodata foame, nu pentru ca nu ai avut ce sa mananci, ci pur si simplu pentru ca nu ai avut timp sau unde? Ai testat aceasta senzatie pe propria persoana? Si... cum te-ai simtit? Nu prea cred ca ti-a fost bine sau te-ai simtit perfect ca si cand nimic nu ti-ar fi lipsit. Si gandeste 2 secunde, ca in statele slab dezvoltate (cel mai bun exemplu sunt statele din Africa) oameni i, cat tot oameni sunt si ei ca si noi, traiesc zilnic cu aceasta senzatie pana cand organismul consumat cade, transformandu-se dintr-o creatie a lui Dumnezeu, intr-o adunatura de oase acoperite doar de o piele ce ne demonstreaza starea precara in care a trait. Poate vi se pare ca ceea ce spun este o minciuna, ca stiti cu toti ca este saracie dar ca nu este intruchipata intr-o astfel de imagine degrandanta, prezentata in radurile de mai sus, zic io destul de semnificative. Pare tragic? Nu pare ci este tragic, un fenomen dezastruos. In timpurile trecute, ma refer la cei mai defavorizati, cei din continentul african, aveau resurse de hrana, dar omul misogin si lacom a venit de pe alte continente pentru a-si satisface dorinta de imbogatire, reducand singurele resurse de hrana la 0. Nu cere nimeni sa dea de pomana, ci doar sa se ia masuri si sa se faca in asa fel incat toti indivizii sa faca ceva util pentru a-si capata cele necesare unui trai decent. Este absurd sa ne gadim ca sunt atatia miliardari in euro in aceasta lume si atatia oameni puternici, care nu se gandesc decat la propriile persoane si in cel mai bun caz la familiile lor, si inca nu s-a luat nici o masura semnificativa. Dar asa sunt oamenii, fiinte naturale care au ca insusire comuna dragostea fata de sine ce duce la egoism.
Ca sa va demonstrez realitatea priviti urmatoarea poza: